Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat joi că i-a transmis o scrisoare preşedintelui Traian Băsescu în care a recomandat să nu promulge proiectul de lege cu modificările aduse Codului Penal, prezentând şi argumentele de natură juridică pentru această solicitare.
Tiberiu Niţu a spus că a explicat în scrisoarea trimisă preşedintelui Traian Băsescu efectele pe care le au modificările aduse Codului Penal.
Procurorul general al României precizat că scrisoarea are patru pagini şi în aceasta sunt argumente de natură juridică care vizează implementarea modificărilor la Codul Penal.
Niţu a mai spus că a ales să comunice instituţional, scrisoarea fiind transmisă preşedintelui în cursul săptămânii trecute.
Camera Deputaţilor a aprobat, în 10 decembrie, mai multe modificări la Codul Penal. Prin una dintre modificări, preşedintele şi parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeaşi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.
Modificările au fost contestate puternic de Traian Băsescu, care a declarat că va retrimite Parlamentului legea prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici. Şeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaţilor sunt "dramatice" şi "dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie" precum DNA sau ANI.
Reacţia lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.
La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a susţinea că, în urma modificărilor, "se va crea o super-imunitate", iar "istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi".
Şi CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a precizat, în 12 decembrie, într-un comunicat, că nu avea obligaţia să ceară avizul CSM.
Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, precum şi reprezentanţii a numeroase organizaţii neguvernamentale au criticat şi ei amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.
Mai mult decât atât, chiar şi instanţa supremă a intervenit în urma modificărilor aprobate de Camera Deputaţilor, sesizând, în 12 decembrie, Curtea Constituţională cu privire la acestea.
Şi PDL a depus, în aceeaşi zi, la Curtea Constituţională, două sesizări în legătură cu modificările adoptate de deputaţi la Codul Penal, una vizând definirea funcţionarului public şi cealaltă referindu-se la conflictul de interese.
Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi ai Parchetului general al României nu s-au remarcat în contestarea modificărilor aduse Codului penal.
Procurorul general Tiberiu Niţu declara, pentru MEDIAFAX, că instituţiei pe care o conduce nu i s-a cerut un punct de vedere cu privire la modificările aduse Codului Penal. "Nu ni s-a cerut un punct de vedere cu privire la acest modificări ale Codului Penal. Nici nu era necesar acest lucru", spunea atunci Niţu, care nu a dorit să comenteze efectele pe care le-ar putea avea modificările aduse Codului Penal.
Şi reacţia ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, a întâziat să apară. La două zile după declanşarea scandalului, el i-a invitat la o discuţie, în 12 decembrie, pe Valeriu Zgonea şi pe reprezentanţii comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, singurii care au dat curs invitaţiei fiind cei din urmă. Imediat după întâlnire, care a avut loc în 13 decembrie, Cazanciuc s-a limitat în a spune că au fost prezentate, în cadrul întâlnirii, "argumentele unor soluţii din Codul penal" şi motivele pentru care au fost alese acestea la elaborarea Codului.
"A fost o întâlnire în care, împreună cu colegii mei, am prezentat argumentele unor soluţii din Codul penal, de ce s-au ales anumite soluţii atunci când s-a elaborat Codul penal, pentru a fi avute în vedere la deciziile viitoare", a spus Cazanciuc.
Întrebat dacă, după părerea lui, ar trebui ca parlamentarii să rămână funcţionari publici, ministrul Justiţiei a spus că "e o discuţie care poate fi făcută în ce măsură parlamentarul este sau nu este funcţionar public". "Există noţiuni diferite în sens civil şi în sens penal. Cred că şi aici ar trebui să aşteptăm decizia Curţii", a explicat Cazanciuc.
Ministrul Justiţiei a adăugat că nu vrea să introducă în spaţiul public noţiuni sau aprecieri care să nu aducă clarificări.
Sursa: www.mediafax.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu