PRIMA VESTE BUNĂ DIN 2014. LIBER la MUNCĂ în Uniunea Europeană pentru români şi bulgari!

Epopeea eliminării sau neeliminării restricţiilor de pe piaţa muncii din Uniunea Europeană, pentru români şi bulgari, se încheie în prima zi a anului 2014, după 7 ani de la intrarea celor două state în comunitatea europeană.

Cu toată opoziţia unor politicieni mai mult sau mai puţin extremişti, din anumite ţări, sau a opiniei publice, speriată de “valul” prezumtiv de imigranţi, care se va abate asupra ţării lor, autorităţile din statele member UE sunt obligate, potrivit prevederilor Tratatelor europene, să le permită românilor şi bulgarilor acces egal pe piaţa muncii. 
Autorităţile spaniole competente au confirmat liberalizarea pieţei forţei de muncă din Spania de la 1 ianuarie 2014, făcând publice o serie de informaţii utile în această perspectivă.  Menţiunea referitoare la lipsa dreptului la muncă, înscrisă în unele certificate de rezidenţă, nu va mai produce efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2014 şi, drept urmare, nu mai influenţează accesul pe piaţa muncii şi angajarea propriu-zisă. Cu toate acestea, românii care doresc schimbarea certificatelor de rezidenţă cu unele noi, în care să nu mai apară această menţiune, se pot adresa Birourilor pentru străini sau Comisariatelor de poliţie din regiunile unde au sau doresc să-şi stabilească reşedinţa.
Potrivit celor mai recente reglementări generale pentru toţi străinii, românii care în momentul solicitării preschimbării certificatului de rezidenţă nu desfăşoară activităţi legale şi, prin urmare, nu au venituri trebuie sa aducă dovezi clare potrivit cărora dispun de mijloace de întreţinere suficiente pentru sine şi persoanele aflate în întreţinere, cum ar fi extrase de cont, cecuri, proprietăţi, cărţi de credit şi asigurarea medicală, arătau datele furnizate de Ambasada României la Madrid.

Cu toate acestea, membrii familiilor românilor care solicită stabilirea reşedinţei în Spania trebuie să demonstreze, în continuare, că însoţesc cetăţeanul rezident sau reîntregesc familia, sunt căsătoriţi cu cetăţenii rezidenţi, sunt copii ai acestora sau ai soţului/soţiei acestuia şi au vârsta mai mică de 21 de ani. Cei care au mai mult de 21 de ani trebuie să demonstreze că dispun de mijloace proprii de întreţinere sau pot aduce un certificat de handicap, care să ateste că se află în întreţinerea părinţilor. Părinţii cetăţenilor rezidenţi se pot stabili în Spania cu dovada faptului că dispun de mijloace proprii de întreţinere.

Drepturi reduse pentru ajutoare socialeGuvernul britanic nu se hazardează să ofere vreo statistică oficială cu privire la sosirile prevăzute începând cu 2014, dar cifrele vehiculate variază între 30.000 şi 70.000 în funcţie de surse. Problema este considerată una sensibilă într-o ţară care a cunoscut o puternică imigraţie din Europa de Est după extinderea din 2004.
Circa 640.000 de persoane care trăiesc în Marea Britanie provin din Polonia, ceea ce face din aceasta a doua ţară de origine după numărul de imigranţi după India, conform unor cifre oficiale ce datează din 2012. De fapt, ei ar fi peste un milion, potrivit comunităţii poloneze.
În ceea ce o priveşte, Franţa a anticipat această situaţie când a dublat, în octombrie 2012, numărul de meserii accesibile, de la 150 la 291, în sectoarele unde angajatorii aveau probleme cu recrutarea. De asemenea, Parisul a suprimat o taxă pe care angajatorul trebuia să o plătească pentru a angaja români sau bulgari.
Pe de altă parte, o echipă a poliţiei britanice a fost trimisă în România pentru a încerca să-i descurajeze pe candidaţii la emigraţie fără loc de muncă. Britanicii, cu excepţia mediului de afaceri care vede cu ochi buni această nouă masă de forţă de muncă, sunt în mare parte ostili ridicării restricţiilor: 50% şi-ar dori ca acestea să fie prelungite, potrivit unui sondaj YouGov publicat în septembrie. O cifră care a crescut la 82% într-o anchetă realizată de Daily Mail în noiembrie.

Temerile se cristalizează mai ales prin prisma romilor, a căror prezenţă cu saci de dormit pe bordurile din Hyde Park, în faţa unor hoteluri de lux, le dau localnicilor fiori pe şira spinării. Marea Britanie nu este prima opţiune de destinaţie pentru români, care, din considerente lingvistice, preferă oricum Italia şi Spania, spun, însă, autorităţile române.

Liberalizarea pieţeiMajoritatea ţărilor UE n-au aşteptat data de 1 ianuarie 2014 pentru a le permite muncitorilor români şi bulgari să vină la muncă pe teritoriul lor. Restricţiile privind piaţa muncii nu mai erau în vigoare decât în nouă ţări membre ale UE: Germania, Austria, Belgia, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie şi Spania.  
Libertatea pentru un cetăţean european de a munci în oricare alt stat al UE nu va fi completă de la 1 ianuarie 2014, deoarece restricţiile se vor aplica în cazul croaţilor, a căror ţară a aderat la UE la 1 iulie 2013.
Referitor la muncitorii croaţi, restricţiile se pot aplica până la 30 mai 2020. Ca şi în cazul românilor şi al bulgarilor, unele ţări din UE, îndeosebi ţările scandinave, au ridicat deja barierele, care rămân însă în vigoare în 13 ţări (Germania, Austria, Belgia, Cipru, Spania, Franţa, Grecia, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie şi Slovenia).

Reacţii pro şi contra
Preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, i-a atras atenţia premierului britanic, David Cameron, că măsurile vizând limitarea accesului imigranţilor europeni la ajutorul de şomaj riscă să dăuneze reputaţiei Marii Britanii şi să o izoleze. Într-un interviu publicat în ediţia online a publicaţiei The Observer, preşedintele bulgar menţionează că Marea Britanie ar trebui să se considere “o mare putere mondială, pionier în materie de integrare” şi să reziste apelurilor naţionaliste pentru legi mai dure care să limiteze imigraţia.

David Cameron a anunţat că persoanele din Uniunea Europeană care caută locuri de muncă nu vor mai putea pretinde, de la 1 ianuarie 2014, ajutor de şomaj în primele trei luni ale şederii lor în Marea Britanie. După cum au subliniat autorităţile de la Londra, această măsură urmăreşte “să îi împiedice pe cetăţenii străini să abuzeze de sistemul de protecţie socială” din Marea Britanie.

”În momentul de faţă, bulgarii îşi pun multe întrebări în legătură cu societatea britanică, democrată, tolerantă şi umană”, a mai afirmat Plevneliev. “Suntem, astăzi, într-o Mare Britanie unde se scrie istoria devierii spre izolare, naţionalism şi o viziune politică pe termen scurt?”, s-a întrebat şeful statului bulgar.

Parlamentarii britanici Keith Vaz (laburist) şi Mark Reckless (conservator) au anunţat că se vor duce pe aeroportul internaţional Luton din Londra, la 1 ianuarie, pentru a verifica numărul de români care vor veni în Marea Britanie în căutarea unui loc de muncă. Cei doi se vor afla la aeroport în ziua de Anul Nou, la ora 7.40, atunci când va sosi primul zbor din Bucureşti, a afirmat Vaz, în timpul unei dezbateri parlamentare privind imigraţia din România şi Bulgaria.

Vaz, preşedinte al Comisiei pentru afaceri interne din Camera comunelor, a lansat întrebarea: “De ce nu avem încă estimări ale numărului de persoane care vor veni aici anul viitor?”.  Potrivit ministrului Imigraţiei, Mark Harper, estimări numerice precise pentru imigranţii care vor sosi în această ţară de anul viitor nu sunt “raţionale sau utile”. “Dacă singurul mod în care putem face acest lucru este să vedem cu ochii noştri, atunci mă tem că va trebui să facem asta”, a continuat Vaz.

În acelaşi timp, parlamentarul conservator John Baron a afirmat că imigranţii sunt atraşi în Marea Britanie mai degrabă de salariile mai mari şi nu de beneficii. Acesta a avertizat că restrângerea accesului la beneficii sociale pentru migranţii din Uniunea Europeană riscă să “alimenteze concepţiile şi prejudecăţile unei minorităţi despre imigranţi”, în timp ce salariile sunt un factor mult mai important.
Un alt parlamentar conservator, Peter Bone, a remarcat că salariul minim în Bulgaria este de 0,73 lire pe oră, iar în România de 0,79 lire pe oră, faţă de 6,31 lire în Marea Britanie.
Potrivit statisticilor Comisiei Europene, România şi Bulgaria au un salariu minim de sub 150 de lire pe lună.
Sunteţi bineveniţi!
Săptămânalul britanic The Economist a publicat, în ediţia sa printată din 21 decembrie, sub titlul “Sunteţi bineveniţi!”, o scrisoare deschisă adresată cetăţenilor români şi bulgari în care îi invită pe aceştia să vină în Marea Britanie pentru a munci de la 1 ianuarie 2014.
"Ziarele din Marea Britanie sunt pline de poveşti despre sărăcia, criminalitatea şi setea voastră de bunăstare. Politicienii britanici se plasează contra normelor e
Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană le permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). Măsurile tranzitorii se încheie în mod irevocabil la 31 decembrie 2013. În prezent, nouă state din UE - Austria, Germania, Olanda, Luxemburg, Malta, Franţa, Marea Britanie, Irlanda şi Spania - le aplică cetăţenilor români şi bulgari restricţii în materie de acces pe piaţa muncii.
Imigranţii din UE care solicită ajutoare sociale în Marea Britanie vor fi supuşi, începând de vineri, unui test de 100 de întrebări, ce include explicaţii cu privire la motivele pentru care aceştia nu au reuşit să îşi găsească un loc de muncă sau despre capacitatea de a vorbi limba engleză, relata The Guardian.

Olandezii, anxioşi
Ministrul olandez al afacerilor sociale Lodewijk Asscher a făcut apel la Uniunea Europeană să îşi concentreze atenţia asupra competiţiei neloiale de pe piaţa muncii europene şi asupra condiţiilor de muncă precare pentru muncitorii români şi bulgari.
Perspectiva ridicării restricţiilor a suscitat anxietate în Olanda, iar sondajele de opinie au arătat că majoritatea olandezilor şi-ar dori ca imigranţii din România şi Bulgaria să nu poată munci în ţara lor.
În opinia lui Asscher, există “o mare problemă” cu libera circulaţie a muncitorilor în Europa pentru că aceasta conduce la “o spirală descendentă în ceea ce priveşte condiţiile de muncă şi salariile minime”. O majoritate consistentă a legislativului olandez sprijină poziţia sa.
În context, ambasadorul României în Olanda, Ireny Comaroschi, a declarat pentru presa locală că “nu mai sunt aşa mulţi români în Olanda şi nici nu vor mai veni foarte mulţi”. Pe de altă parte, ea a apreciat că imigrantul român tipic este destul de probabil să fie mai bine calificat decât alţi imigranţi. Consiliile municipale din Rotterdam şi Haga vor încălca normele UE prin refuzul de a oferi numere BSN (Burgerservicenummer, număr unic de identificare) cetăţenilor români şi bulgari care nu pot dovedi că dispun de o locuinţă aprobată, a declarat ministrul olandez al afacerilor sociale Lodewijk Asscher.
Autorităţile celor două oraşe intenţionează să introducă controale în cazul domiciliilor declarate de muncitorii români şi bulgari înainte de a le oferi un număr BSN. Oficialii doresc să se asigure astfel că noii sosiţi dispun de o locuinţă decentă în efortul de a opri exploatarea acestora de către proprietari lipsiţi de scrupule sau ca aceşti imigranţi să provoace neplăceri altor rezidenţi.

Lodewijk Asscher a afirmat că înţelege faptul că sosirea unui număr mare de imigranţi poate crea probleme, însă refuzul de a le aloca un număr BSN este ilegal. În plus, o astfel de politică nu va conduce la o scădere a numărului de proprietari fără scrupule sau la reţinerea angajatorilor cu probleme, a mai spus ministrul.

Asscher a declarat într-un interviu că anticipează faptul că în Olanda vor sosi mai mulţi români şi bulgari decât s-a anticipat. “Estimările oficiale sunt mici, previziunile anterioare au fost de asemenea greşite”, a adăugat Asscher în interviu.

Sursa: www.evz.ro